PLANUL DE ADMINISTRARE A ARIEI PROTEJATE

Scurtă descriere a planului

Rezervaţia Poiana cu narcise de la Negrileasa prezintă pericole imediate de degradare, din cauza faptului că datorită impactului antropic, în prezent în rezervaţie nu se mai află decât aproximativ 10% din populaţia de narcise. Fenomenul prin care populaţia de narcise s-a mutat se numeşte migraţie, şi este rezultatul presiunii antropice materializate în păşunat excesiv, colectarea narciselor cu bulb şi fără, organizare de sărbători câmpeneşti chiar în inima rezervaţiei, aprind erea în locuri neamenajate a focului etc.Ca modalitate imediată de acţiune se va urmării mărirea suprafeţei protejate. Planul de Management al Ariei Protejate Poiana cu Narcise de la Negrileasa s-a elaborat în vederea unei planificări integrate a acţiunilor ce trebuie întreprinse pentru conservarea biodiversităţii şi peisajului .

Scopul şi categoriile de arii protejate

Aria protejată este una de interes naţional fiind din categoria rezervaţiilor complexe şi corespunde categoriei IV IUCN şi anume arie de gestionare a habitatelor speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire.

Bazele legale ale planului

Rezervaţia Poiana cu narcise de la Negrileasa se află pe lista rezervaţiilor protejate de interes naţional din Legea 5/2000.
Asociaţia noastră este legal constituită şi are personalitate juridică şi a primit aria protejată Poiana cu narcise de la Negrileasa în custodie prin Convenţia de custodie numărul 4548 din 08.06.2004 emisă de Agenţia de Protecţia Mediului Alba.

Procesul de planificare managerială

Elaborarea planului de management a plecat de la realităţile observate în teren, a problemelor şi oportunităţilor identificate de noi la momentul în care am redactat acest plan. Planul va fi aprobat de autoritatea naţională care reglementează problematica de mediu precum şi de Academia Română.

Procedura de modificare a planului

În funcţie de necesităţile şi problemele ivite în direcţia protejării rezervaţiei se pot adăuga noi obiective şi sarcini care trebuie aprobate de toţi custozii rezervaţiei cu majoritaea simplă de voturi, ulterior modificările aduse planului fiind aprobate de de autoritatea naţională care reglementează problematica de mediu şi de Academia Română.

DESCRIERE

2.1 General
2.1.1 Localizare
- Poziţia geografică: rezervaţia se află în Munţii Metaliferi, la est de vârful Vâlcoi (1348m), pe interfluviul dintre Valea Negrilesii şi Valea Grozei. Poienile cu narcise ocupă culmea şi versantul nord-vestic al Dealului Buciumanilor, la altitudini cuprinse între 1150 şi 1250m; după o mică întrerupere , ele se continuă pe versantul nord-estic al muntelui Vălcoi.

- Căi de acces: de pe DN 74 Alba Iulia Abrud se intră pe DJ 107, modernizat, care duce la Bucium; de aici se urmează drumul comunal spre satul Valea Negrilesii, din care se desprinde un drum forestier până la Poiana Narciselor.
- de pe DN 74 Alba Iulia Abrud, din centrul oraşului Zlatna, se merge pe Valea Morilor, drumul fiind asfaltat până la biserica din Vâltori. Apoi se continuă pe un drum nemodernizat, prin Runc până la marginea rezervaţiei. Din centrul oraşului Zlatna sunt apx. 21 km
- din satul Feneş (7 km de Zlatna),tot de pe DN74, pe Valea Feneşului, se trece după 10 km pe lângă Pietrele Caprei şi Rezervaţia „Cheile Feneşului” ( până aici drumul este asfaltat) iar după încă 15 km, pe un drum forestier se ajunge la “Poiana Narciselor “

2.1.2 Dreptul de folosinţă şi administraţie a terenurilor
Terenurile din imediata apropiere se află în proprietate particulară şi sunt folosite ca păşuni.

Limita

Rezervaţia se întind spre est până la înşeuarea de sub vârful cu cota 1260, iar la vest până la versantul sud-estic al muntelui Vâlcoi. La acestea se adaugă o zonă tampon ce se întinde pe o fâşie lată de circa 200m în pădurea ce înconjoară poienile cu narcise. Suprafaţa este de cca 4,5 ha.

2.2 Mediul fizic

2.2.1 Clima
În zonă predomină influenţa circulaţiei vestice cu mase de aer umed, influenţele sudice şi sud-vestice ce aduc mase de aer cald tropical, de asemenea este prezentă şi o circulaţie nordică şi nord-estică care permite pătrunderea aerului rece de origine polară sau arctică. Temperaturile medii anuale de 4-6° C, precipitaţiile au înregistrat o maxima în această zonă de aproximativ 1.000 mm/an, în general precipitaţiile nu sunt prea bogate.

2.2.2 Hidrologie
Reţeaua hidrografică este în deplină concordanţă cu orografia şi cantităţiile de precipitaţii determinând un caracter de radialitate.
Astfel de la baza masivului Negrileasa izvorăsc o serie de răuri cu un debit important pentru zonele vecine cum sunt: Valea Feneşului cu afluentul de dreapta Valea Grozei (din partea sudică), Valea Gălzii cu afluentul de stânga Găldiţa (din partea de sud-est), Pîrîul Vîltori-din sud-vestul ariei şi din partea nordică Valea Negrilesii.

2.2.3 Geomorfologie
Complexitatea gologică însoţită de cea tectonică imprimă varietate în relief, care este caracterizat printr-o fragmentare destul de accentuată, culmile prelungi şi versanţii domoli în zona cumpenei de ape sunt rezultatul unei vechi suprafeţe de nivelare. În general predomină formaţiunile sedimentare cretacice – petice de gresii şi conglomerate înconjurate de magmatite neogene.

2.2.4 Sol şi substrat
Datorită altitidinii şi vegetaţiei sunt prezente solurile brune acide ş şi brune.
2.3 Mediu biologic

2.3.1 Flora/Vegetaţia
Rezervaţia se află în etajul pădurilor de molid (Picea abies), care însă pe suprafeţele mai domoale au fost în mare parte înlocuite din vechi timpuri cu pajişti secundare folosite ca păşuni şi pe alocuri cu fânaţe. Predomină pajiştile de păiuş roşu (festuca rubra ssp. commutata) cu ţăpoşică (Nardus stricta), incluse în asociaţia Campanulo (abietinae) Nardo Festucetum commutatae. Printre speciile însoţitoare cele mai frecvente se numără Agrostis tenuis, Anthoxanthum odorantum, Luzula campestris, Luzula albida, Carex hirta, C. pallescens, Poa pratensis, Potentilla erecta, Veronica chamaedrys, Genista sagitallis, G.tinctoria, Lotus corniculatus, Rumex acetosa, Ranunculus bulbosus, R.acer, Campanula abientina, Alchemilla vulgaris, Trifolium repens, Hieracium piosella, Juncus effsus, Cerastium caespitosum, Lychnis flos-cuculi, Hypericum perforatum, Fragaria viridis, Stellaria graminea, etc. se remarcă prezenţa tufelor de ienupăr (Juniperus communis), Brickenthalia spiculifolia, Vaccinum myrtillus.

Alături de Narcissus stellaris sunt prezente importante plante protejate cum sunt: Coeloglossum viride, Dactylorhiza maculata, Gymnadenia conopsea, Orchi mor , Seratula tinctoria Succisa pratensis.

Populaţiile de narcise se dezvoltă şi în rariştile de molid, alături de Festuca rubra, Anthoxanthum odorantum, Deschampsia caespitosa, Luzula albida, Taraxum officinale, Veronica chamaedrys.

2.4 Cultura şi folosinţa terenului, istoric

2.4.1 Arheologie şi folosinţa trecută a terenului
În imediata apropiere a rezervaţiei, în aşezarea minerilor de lângă Vâlcoi, la poalele Muntelui Corabia s-au descoperit obiecte romane: unelte, piue pentru zdrobirea minereului, un altar votiv de piatră cu o inscripţie grecească, fragmente sculpturale şi un opaiţ cu ştampilă „FESTI”. Pe dealul Boteş şi la „poduri”, toate la poalele Muntelui Corabia, s-au descoperit, în urma unor săpături sistematice, o necropolă de incineraţie formată din circa 50 de morminte tumulare, aparţinând minerilor illyri şi dalmatini precum şi autohtoni.

Tumulii aveau înălţimea de 1-1,20 m şi un diametru de 4-6 m şi adăposteau rămăşiţele morţilor incineraţi, împreună cu numeroase obiecte

2.4.2 Administrare în trecut
Poiana cu narcise de la Negrileasa a fost declarată rezervaţie în anul 1969 prin Decizia nr. 175/1969 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judeţean Alba.

2.5 Cultura şi folosinţa terenului, situaţia prezentă

2.5.1 Comunităţi locale
În cadrul rezervaţiei există două construcţii, şi anume: Cabana Narciselor la limita vestică a rezervaţiei - în prezent nu mai există decât fundaţia, şi o scenă folosită în trecut cu prilejul sărbătorii.

Folosinţa trecută a terenului / interacţiuni

Proprietate personală: păşune.
Statutul de conservare prezent

Starea actuală este destul de bună, dar datorită migrării narciselor sub influenţa factorului antropic, este necesară o extindere a rezervaţiei astfel:
- pe versantul nordic al Văii Groza, în partea sudică a rezervaţiei pe o suprafaţă de circa 5 ha.
- pe versantul sudic al Vf. Corabia – poiană denumită Slăvăşoaia, în partea superioară a izvorului Pârâului Vâltori, pe o suprafaţă de circa 3 ha.

2.5.4 Turism şi facilităţi pentru educaţie
Rezervaţia este una botanică cu un puternic caracter educativ şi turistic datorat prezenţei a şase plante protejate, de departe cea mai importantă fiind Narcissus stellaris numită de localnici ruşculiţă sau luşcă.

2.5.5 Educaţie şi facilităţi pentru educaţie
In apropierea rezervaţiei se află Şcoala Generală clasele I-IV de la Bucium.

Referinţe şi bibliografie

Grigor P. Pop, Carpaţii şi Subcarpaţii României, Ed. Presa Universitară Clujeană, 1999
Cocean P. , Chei şi defilee din Munţii Apuseni, Ed. Academiei,Bucureşti, 1988
Coteţ Petre, Geomorfologia României, Ed Tehnică, Bucureşti, 1973

3 Logica
3.1 Utilizarea terenurilor şi a resurselor naturale
Terenurile din rezervaţie şi imediata apropieră sunt în proprietate privată fiind folosite în mod tradiţional la păşunat.
Folosirea în continuare în mod tradiţional a resurselor naturale constituie un pericol major în conservare bioiversităţii rezervaţiei, în principal din cauza păşunatului şi a recoltării narciselor.

3.2 Turism
Principala atracţie din punct de vedere turistic o reprezintă specia în jurul căreia s-a constituit această rezervaţie – Narcisa.

4. Scopul
Conservare biodiversităţii în rezervaţia botanică Poiana cu narcise de la Negrileasa.

5. Obiectivele
Să delimităm în teren limita rezervaţiei şi a zonei tampon Să inventariem specile de plante şi animale cu valoare genetică Să realizăm o educare a localnicilor şi turiştilor cu privire la normele ce trebuie respectate în rezervaţie Să asigurăm o patrulare periodică în rezervaţie. Să colaborăm cu autorităţile locale şi naţionale pentru un suport logistic şi informaţional Să obţinem finanţări pentru atingerea scopului Să identificăm în teren specii protejate prin lege. Să realizăm o extindere a rezervaţiei astfel încât să asigurăm o cât mai mare ocrotire a speciei.

6. Prevederi
6.1 Opţiuni de managemant pentru conservarea in situ a habitatelor , speciilor, ecosistemelor şi peisajului:
Principala activitate antropică care ar putea afecta conservării speciilor, ecosistemelor şi habitatelor este colectarea necontrolată a plantelor din cadrul rezervaţiei.

6.2 Folosinţa publică a sitului(turism, recree, cercetare):
Amenajarea unor poteci pentru o circulaţie controlată a turiştilor

6.3 Opţiuni de managemant pentru problemele legate de patrimoniul cultural şi condiţiile economice şi culturale ale comunităţii locale
Sprijinirea desfăşurării acţiunilor culturale şi economice tradiţionale prin asistenţă directă sau indirectă

6.4 Opţiuni de managemant pentru educaţie, informare şi conştientizare
Organizarea unei campanii de conştientizare a importanţei rezervaţiei şi a normelor care trebuie respectate în rezervaţie

6.5 Management de bază, resurse şi administrare
Realizarea unei baze logistice ce are în vedere obţinerea resurselor materiale şi umane necesare atingerii obiectivelor

7. Sarcini, priorităţi , calendar
7.1. Delimitarea pe teren a limitei rezervaţiei şi a zonei tampon
7.2. Confecţionarea unor panouri la intrările în rezervaţie care să specifice normele care să enumere regulile ce trebuiesc respectate
7.3. Strângerea materialelor necesare extinderii rezervaţiei
7.4. Organizarea unor întruniri, seminarii, campanii la care să participe reprezentanţii autorităţii, lor liderii locali şi localnicii în care să se prezinte rezervaţia şi complexitatea factoriilor care interacţionează aici.
7.5. Asigurarea unei patrulări periodice în zonă
7.6. Redactarea unor proiecte de finanţare.

8. Plan de monitoring

ACTIVITĂŢI:	MONITORIZARE:
8.1	Evaluarea evoluţiei trasări în teren a limitei rezervaţiei.
8.2	Supravegherea realizării şi întreţinerii tablelor indicatoare .
8.3	vEvaluarea numărului de întruniri. Observarea modificărilor în comportamentul localnicilor şi a turiştilor faţă de problematica rezervaţiei
8.4	Consemnarea sub formă de rapoarte a patrulărilor în rezervaţie.
8.5	Cuantificarea numărului de proiecte de finanţare redactate / finanţate

9. Plan de resurse

ACŢIUNI:	RESURSE:
9.1	voluntari, vopsea , pensule, hartă, unelte
9.2	voluntari, tablă, vopsea, pensule, ciment, unelte sau resurse financiare pentru confecţionarea lor de o firmă specializată
9.3	suport informaţional, persoane instruite
9.4	voluntari, echipament individual
9.5	persoane cu experienţă în redactarea de proiecte, suport material

10. Reglementări
În rezervaţia naturală propriu-zisă se interzice:
recoltarea de eşantioane, roci sau alte materiale;
- exploatarea materialului din grohotişurile situate la baza versanţilor sau la baza stâncilor izolate;
- executarea de construcţii, deschideri de cariere sau lucrări de îmbunătăţiri funciare;
- aprinderea focului, distrugerea marcajelor şi a tablelor indicatoare;
- practicarea turismului pe poteci neamenajate;
- efectuarea de lucrări agricole şi silvice de amploare (cosit şi păşunat intensiv, tăieri de regenerare etc).

În zona tampon se pot desfăşura următoarele activităţi tradiţionale, care să nu afecteze perimetrul rezervaţiei:
- păşunatul cu efective mici de animale;
- tăieri de igienă în păduri, fără a afecta structura arboretelor;
- se vor păstra funcţiunile existente şi procentul de ocupare a terenului;
- se pot construi adăposturi în stil tradiţional pentru localnici şi pentru animale;

În zona tampon se interzice :
- activităţile industriale, chiar de mică amploare, inclusiv exploatarea coloanelor de bazalt şi altor materiale de construcţie;
- construcţia de case de vacanţă, cabane, restaurante sau chioşcuri;
- modernizarea excesivă prin panouri publicitare;
- depozitarea deşeurilor de orice natură.

11. Hărţi şi anexe :
*** Harta topografică militară , scara 1: 50 000,
ediţia a doua 1970, L-34-71-C
Hotărârea Consiliului Judeţean Alba Nr. 20 /1995, nr. A. 17

12. Continuitatea planului şi revizuirea lui
12.1. Monitorizarea tuturor factorilor naturali şi antropici care ar putea duce la modificări în planul de management
12.2. Planul de management va fi revizuit de cel mult o dată pe an dacă vor apărea factori naturali şi antropici care necesită acest lucru, aceasta va fi făcută cu acordul custozilor prin majoriate simplă de voturi.