PLANUL DE ADMINISTRARE A ARIEI PROTEJATE

Scurtă descriere a planului

Rezervaţia Piatra Bulbucii nu prezintă pericole imediate de degradare. Datorită specificului ei potenţialele pericole de degradare sunt colectarea rocii şi amenajarea necontrolată a traseelor de alpinism şi escaladă care pot degrada stânca.

Scopul şi categoriile de arii protejate

Aria protejată este una de interes naţional fiind din categoria rezervaţiilor complexe şi corespunde categoriei IV IUCN şi anume arie de gestionare a habitatelor /speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire.

Bazele legale ale planului

Rezervaţia complexă Piatra Bulbuci sa află pe lista rezervaţiilor protejate de interes naţional din Legea 5/2000.
Asociaţia noastră este legal constituită şi are personalitate juridică şi a primit aria protejată Piatra Bulbuci în custodie prin Convenţia de custodie numărul 31 din 18.02.2004 emisă de Agenţia de Protecţia Mediului Alba.

Procesul de planificare managerială

Elaborarea planului de management a plecat de la realităţile observate în teren, a problemelor şi oportunităţilor identificate de noi la momentul în care am redactat acest plan. Planul va fi aprobat de autoritatea naţională care reglementează problematica de mediu precum şi de Academia Română.

Procedura de modificare a planului

În funcţie de necesităţile şi problemele ivite în direcţia protejării rezervaţiei se pot adăuga noi obiective şi sarcini care trebuie aprobate de toţi custozii rezervaţiei cu majoritaea simplă de voturi, ulterior modificările aduse planului fiind aprobate de de autoritatea naţională care reglementează problematica de mediu şi de Academia Română.

DESCRIERE

2.1 General

2.1.1 Localizare
Poziţia geografică: rezervaţia se află în partea de sud-est a Depresiunii Zlatna, pe o culme domoală situată pe malul stâng al Ampoiului, în amonte de confluenţa cu Pârâul Feneşului ; altitudine 540 m.

Căi de acces: – pe DN 74 Alba Iulia Abrud, până la km 31, situat la NV de satul Galaţi ,de unde se bifurcă o potecă ce urcă circa 800m până la Piatra Bulbuci..

2.1.2 Dreptul de folosinţă şi administraţie a terenurilor
Suprafaţa rezervaţiei este de 0,32ha, blocul principal de calcar având dimensiunile de 80X40m. Aria de interes ştiinţific o reprezintă blocul masiv de calcar lipsit de vegetaţie. Terenul din imediata vecinătate a masivului calcaros se foloseşte ca fâneţe şi păsune.

Limita

Rezervaţia este reprezentată de cele trei masive de calcar şi terenul din imediata apropiere a acestora.

2.2 Mediul fizic

2.2.1 Clima
Temperatura medie anuală este de 9 ° C, temperatura medie a lunii ianuarie este de -4° C , iar cea a lunii iulie este de 16 ° C ; precipitaţiile anuale însumează circa 700 mm. Sunt semnalate frecvent vânturi, care vin din dinspre nord şi nord-est, de tip foehn.

2.2.2 Hidrologie
Rezervaţia este situată pe un mic interfluviu ce separă valea Ampoiului la sud de Valea Feneşului la est şi Valea Poieniţei la nord

2.2.3 Geomorfologie
Reprezintă o kllipă de calcare jurasice sub formă de olistolite, ce domină formaţiunile sedimentare constituite din conglomerate şi gresii cretacice, puternic erodate.

2.2.4 Sol şi substrat
Predominante sunt constituite din soluri brune acide şi soluri brune eumezobazice, formate pe formaţiuni de fliş cretacic. Pe calcare se întâlnesc rendzine şi soluri humico-calcice de câţiva centimetri.

2.3 Mediu biologic
2.3.1 Flora/Vegetaţia
Este alcătuită din pajişti mezofile cu asociaţii de Festuna rubra şi Agrostis tenuis şi local Nardus stricta, formate în urma defrişărilor pădurilor de gorun cu cer şi gârniţă. În fisurile blocurilor calcaroase şi pe poliţele stâncoase s-au înfiripat asociaţii ierboase pioniere calcicole.

2.3.2 Fauna
În zonă de obicei îşi fac cuiburi păsări, cele mai des întâlnite fiind corbul şi şoimul păsărar.

2.3.3 Peisaj şi ecosistem
Piatra Bulbuci, împreună cu Piatra Varului, Piatra Boului, Pietrele Ampoiţei sunt blocuri izolate de mari dimensiuni, desprinse dintr-o faleză calcaroasă, alunecate pe taluzul continental din partea de sud a Munţilor Trascău şi însedimentate în formaţiunile cretacice de fliş, detaşându-se în relief prin eroziunea selectivă. Ele se găsesc atât pe culmile şi versanţii suprafeţei de nivelare inferioare, cunoscută în Munţii Apuseni sub numele Feneş-Deva, cuprinsă între 500-650m , cât şi în cuprinsul depresiunilor intramontane.

2.4 Cultura şi folosinţa terenului, istoric
2.4.1 Arheologie şi folosinţa trecută a terenului
În partea sudică, la baza stâncii a fost descoperită o asezare umană din neolitic locuitorii acestei aparţinând culturi Coţofeni.

2.4.2 Administrare în trecut
Piatra Bulbuci a fost declarată ca rezervaţie prima dată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Alba Nr. 20 / 1995 dar măsuri practice de conservare a biodiversităţii nu au fost luate de nici o instituţie

2.5 Cultura şi folosinţa terenului, situaţia prezentă
2.5.1 Comunităţi locale
În cadrul rezervaţiei nu locuinţe sau alte construcţii. Ternul din imediata apropiere a masivelor de calcar este folosit pentru fâneţe şi păşuni.

Folosinţa trecută a terenului / interacţiuni

Proprietate personală: păşune , fâneţe , teren arabil
Statutul de conservare prezent

Starea actuală este bună, nu există factor importanţi de degradare a masivelor de calcar.

2.5.4 Turism şi facilităţi pentru educaţie
Rezervaţia este una geologică prezentând fosile, de acea aceasta poate constitui un factor de educaţiei prin vizitarea şi observarea acestora. Principala atracţie o reprezintă practicarea alpinismului şi escaladei.În această direcţie există momentan 18 trasee echipate pentru practicarea alpinismului şi escaladei, practicarea acestui sport poate constitui un prilej de educaţie pentru practicanţii lui în spiritul protecţiei mediului.

2.5.5 Educaţie şi facilităţi pentru educaţie
In apropierea rezervaţiei se află trei localităţi ( Feneş, Galaţi, Valea Mică) în care funcţionează unităţi de invăţămânn primar şi gimnazial.

Referinţe şi bibliografie

Anghel Dan, Escalada sportivă în România. Valea Ampoiului, Cheile Cetii
Domşa T., De la Ampelum la Zlatna, vol. I, Ed. Select, 1999
Cocean P. , Chei şi defilee din Munţii Apuseni, Ed. Academiei,Bucureşti, 1988
Coteţ Petre, Geomorfologia României, Ed Tehnică, Bucureşti, 1973

3 Logica
3.1 Biodiversitatea şi mediul fizic:
Rezervaţia Piatra Bulbuci constituită dintr-un bloc masiv de calcar cu aspect de turn de cetate reprezintă cea mai impozantă stâncă izolată din bazinul văii Ampoiului

3.2 Utilizarea terenurilor şi a resurselor naturale
Terenurile din rezervaţie şi imediata apropieră sunt în proprietate privată fiind folosite în mod tradiţional la păşunat, fâneţe şi în proporţii mici ca teren arabil. Folosirea în continuare în mod tradiţional a resurselor naturale nu constituie un pericol major în conservare bioiversităţii rezervaţiei.

3.4 Turism
Principala atracţie din punct de vedere turistic este reprezentată de practicarea alpinismului şi escaladei pe cele 18 trasee echipate. De asemena rezervaţia constituie şi un punct de atragere pentru drumeţie deoarece pe lângă frumuseţea stâncilor regăsim aici şi fosile în calcar.

4. Scopul
Conservare biodiversităţii în rezervaţia complexă Piatra Bulbuci.

5. Obiectivele
Să delimităm în teren limita rezervaţiei şi a zonei tampon Să inventariem specile de plante şi animale cu valoare genetică Să realizăm o educare a localnicilor şi turiştilor cu privire la normele ce trebuie respectate în rezervaţie Să reechipăm traseele de alpinism şi escaladă pentru creşterea gradului de siguranţă a acestora Să asigurăm o patrulare periodică în rezervaţie Să colaborăm cu autorităţile locale şi naţionale pentru un suport logistic şi informaţional Să obţinem finanţări pentru atingerea scopului Să identificăm în teren specii protejate prin lege

6. Prevederi
6.1 Opţiuni de managemant pentru conservarea in situ a habitatelor , speciilor, ecosistemelor şi peisajului:

Principala activitate antropică care ar putea afecta conservării speciilor, ecosistemelor şi habitatelor este exploatarea necontrolată a calcarului din cadrul rezervaţiei.

6.2 Folosinţa publică a sitului(turism, recree, cercetare):
Amenajarea treselor de alpinism şi escaladă sub supraveghere specializată

6.3 Opţiuni de managemant pentru problemele legate de patrimoniul cultural şi condiţiile economice şi culturale ale comunităţii locale
Sprijinirea desfăşurării acţiunilor culturale şi economice tradiţionale prin asistenţă directă sau indirectă

6.4 Opţiuni de managemant pentru educaţie, informare şi conştientizare
Organizarea unei campanii de conştientizare a importanţei rezervaţiei şi a normelor care trebuie respectate în rezervaţie

6.5 Management de bază, resurse şi administrare
Realizarea unei baze logistice ce are în vedere obţinerea resurselor materiale şi umane necesare atingerii obiectivelor

7. Sarcini, priorităţi , calendar
7.1. Delimitarea pe teren a limitei rezervaţiei şi a zonei tampon
7.2. Confecţionarea unor panouri la intrările în rezervaţie care să specifice normele care să enumere regulile ce trebuiesc respectate
7.3. Reechiparea traseele de alpinism şi escaladă pentru creşterea gradului de siguranţă a acestora
7.4. Organizarea unor întruniri, seminarii, campanii la care să participe reprezentanţii autorităţii, lor liderii locali şi localnicii în care să se prezinte rezervaţia şi complexitatea factoriilor care interacţionează aici.
7.5. Asigurarea unei patrulări periodice în zonă
7.6. Redactarea unor proiecte de finanţare.

8. Plan de monitoring

ACTIVITĂŢI:	MONITORIZARE:
8.1	Evaluarea evoluţiei trasări în teren a limitei rezervaţiei.
8.2	Supravegherea realizării şi întreţinerii tablelor indicatoare .
8.3	vEvaluarea numărului de întruniri. Observarea modificărilor în comportamentul localnicilor şi a turiştilor faţă de problematica rezervaţiei
8.4	Consemnarea sub formă de rapoarte a patrulărilor în rezervaţie.
8.5	Cuantificarea numărului de proiecte de finanţare redactate / finanţate

9. Plan de resurse

ACŢIUNI:	RESURSE:
9.1	voluntari, vopsea , pensule, hartă, unelte
9.2	voluntari, tablă, vopsea, pensule, ciment, unelte sau resurse financiare pentru confecţionarea lor de o firmă specializată
9.3	suport informaţional, persoane instruite
9.4	voluntari, echipament individual
9.5	persoane cu experienţă în redactarea de proiecte, suport material

10. Reglementări

În rezervaţia naturală propriu-zisă se interzice:

recoltarea de eşantioane, roci sau alte materiale;

exploatarea materialului din grohotişurile situate la baza versanţilor sau la baza stâncilor izolate;

executarea de construcţii, deschideri de cariere sau lucrări de îmbunătăţiri funciare;

aprinderea focului, distrugerea marcajelor şi a tablelor indicatoare;

practicarea turismului pe poteci neamenajate

În zona tampon se pot desfăşura următoarele activităţi tradiţionale, care să nu afecteze perimetrul rezervaţiei:

păşunatul cu efective mici de animale

tăieri de igienă în păduri fără a afecta structura arboretului

se vor păstra funcţiunile existente şi procentul de ocupare a terenului ;

se pot construi adăposturi în stil tradiţional pentru localnici şi animale;

În zona tampon se interzice :

activităţile industriale, chiar de mică amploare, inclusiv exploatarea

calcarului, coloanelor de bazalt şi a altor materiale de construcţie

construcţia de case de vacanţă, cabane , restaurante sau chioşcuri;

montarea de panouri publicitare;

eversarea şi depozitarea deşeurilo

11. Hărţi şi anexe :
*** Harta topografică militară , scara 1: 50 000,
ediţia a doua 1970, L-34-71-C
Hotărârea Consiliului Judeţean Alba Nr. 20 /1995, nr. A. 17

12. Continuitatea planului şi revizuirea lui
12.1. Monitorizarea tuturor factorilor naturali şi antropici care ar putea duce la modificări în planul de management
12.2. Planul de management va fi revizuit de cel mult o dată pe an dacă vor apărea factori naturali şi antropici care necesită acest lucru, aceasta va fi făcută cu acordul custozilor prin majoriate simplă de voturi.